vineri, 17 decembrie 2010

Firme din comuna Zamostea

Al-Freijat O. Coca-Geta - Cabinet Stomatologic
Str. Zamostea Zamostea , judetul Suceava

Stefancu V. Maria - Persoana Fizica Autorizata
50 Zamostea , judetul Suceava

Gherasim S. Ionel - Persoana Fizica Autorizata
16 Zamostea , judetul Suceava

Gherman Petru - Persoana Fizica Autorizata
Str. Zamostea 124 Zamostea , judetul Suceava

Babiuc A. Romica - Persoana Fizica Autorizata
Str. Zamostea 280 Zamostea , judetul Suceava

Hotărâri ale Consiliului Local al Primariei Zamostea pe anul 2009

HCL nr. 1 / 29.01.2009 privind cuantumul veniturilor ocazionalePDFDeschide
HCL nr. 2 / 29.01.2009 privind suportarea unor cheltuieli din prevederile bugetarePDFDeschide
HCL nr. 3 / 27.02.2009 privind aprobarea Bugetului de venituri si cheltuieli al instituţiilor publicePDFDeschide

Hotărâri ale Consiliului Local al Primariei Zamostea pe anul 2008

HCL nr. 19 / 20.06.2008 privind alegerea membrilor Comisiei de validare a mandatelor  consilierilor
hcl 19-20.06.2008.pdf

HCL nr. 20 / 20.06.2008 privind validarea mandatelor consilierilor
hcl 20-20.06.2008.pdf

HCL nr. 21 / 20.06.2008 privind constituirea Consiliului local
hcl 21-20.06.2008.pdf

HCL nr. 22 / 20.06.2008 privind alegerea preşedintelui de şedinţă
hcl 22-20.06.2008.pdf

HCL nr. 23 / 20.06.2008 privind alegerea viceprimarului Consiliului local
hcl 23-20.06.2008.pdf

HCL nr. 24 / 20.06.2008 privind constituirea comisiilor de specialitate pe principalele domenii de activitate
hcl 24-20.06.2008.pdf

HCL nr. 26 / 21.07.2008 privind suportarea unor cheltuieli din prevederile bugetare alocate învăţământului pe anul 2008
hcl 26-21.07.2008.pdf

HCL nr. 27 / 21.07.2008 privind aprobarea utilizării fondului de rulment în vederea finanţării a două investiţii
hcl 27-21.07.2008.pdf

HCL nr. 28 / 21.07.2008 privind infiinţarea Serviciului Public de Salubrizare a comunei Zamostea, judeţul Suceava
hcl 28-21.07.2008.pdf  + anexa la hcl nr. 28

HCL nr. 29 / 21.07.2008 publică privind modificarea ORGANIGRAMEI şi STATULUI DE FUNCŢII ale aparatului de specialitate al primarului comunei Zamostea
hcl 29-21.07.2008.pdf  + organigrama la hcl nr 29.pdf

HCL nr. 30 / 21.07.2008 privind acordarea de ajutoare umanitare
hcl 30-21.07.2008.pdf

HCL nr. 33 / 26.09.2008 privind MODERNIZARE BAZĂ SPORTIVĂ A COMUNEI ZAMOSTEA
hcl 33-26.09.2008.pdf

HCL nr. 34 / 26.09.2008 privind rectificarea bugetului local de venituri si cheltuieli pentru buget local pe anul 2008
hcl 34-26.09.2008.pdf

HCL nr. 35 / 28.09.2008 privind „Puncte de colectare deşeuri din ambalaje menajere”
hcl 35-28.09.2008.pdf

joi, 16 decembrie 2010

Declaraţii de avere şi de interese - Primăria Zamostea

Declaraţii de avere aleşi locali:

Achihaiei Neculai - Primar

Haliuc Vasile - Viceprimar

Handrache Alexandru

Enache Florin Mihai

Arusoaie Gheorghe

Haraga Gheorghe

Babiuc Romica

Jitariuc Marian - Vasile

Beldianu Spiridon

Perijoc Ilie

Crainiciuc Constantin

Sandru Haralambie

Cutas Dionisie

Strujac Liviu

Declaratii de interese primar, viceprimar si consilierii locali - 2009

Funcţionari publici:

Beldianu Florentin

Haliuc Oltea

Haliuc Vasile

Hilote Ioan

Istrate Violeta

Declaratii de interese functionari publici - 2009

Consiliul Local al comunei Zamostea

Achihaiei Neculai - PSD - PRIMAR

Haliuc Vasile - PSD - Viceprimar

1. Arusoaie Gheorghe - PSD
2. Babiuc Romica  - PD-L
3. Beldianu Spiridon  - PNL
4. Crainiciuc Constantin -  PRM
5. Cutas Dionisie  - PC
6. Enache Florin Mihai -  PSD
7. Handrache Alecsandru - PNL
8. Haraga Gheorghe - PNL
9. Jitariuc Marian Vasile -  PSD
10. Perijoc Ilie -  PSD
11. Sandru Haralambie - PC
12. Strujac Liviu  - PNL

Biserica de lemn din Zamostea

Biserica de lemn din Zamostea

Biserica de lemn cu hramul Sfântul Dumitru din Zamostea a fost construită în anul 1925. Ea se află în cimitirul din centrul satului Zamostea din comuna omonimă (judeţul Suceava), pe latura de est a DJ 291A.
Acest lăcaş de cult nu se află pe lista monumentelor istorice.

Istoric

Satul Zamostea este una dintre cele mai vechi localităţi de pe teritoriul actualului judeţ Suceava. În anul 1490, voievodul Ştefan cel Mare (1457-1504) a închinat 50 biserici, printr-un hrisov, către Episcopia Rădăuţilor, printre care şi “a 23-a biserică cu popă din Zamostea”. Ulterior, satul apare şi în alte documente de arhivă din secolele al XVI-lea, al XVII-lea şi al XVIII-lea.

În anul 1744 preotul Dumitru Ungureanu a construit aici o biserică de bârne cu hramul „Sf. Voievozi“, care a fost strămutată în 1851 în satul învecinat Poiana (astăzi în comuna Zvoriştea).

În anul 1810 căpitanul Grigore Costraş a ctitorit o biserică de zid în centrul satului în locul bisericii de lemn mai vechi. Noul lăcaş de cult a primit hramul "Sf. Ioan Botezătorul". Acesta a devenit biserică parohială a satului Zamostea. După secularizarea averilor mănăstireşti (decembrie 1863), s-au format primele gospodării ţărăneşti indepedente din Zamostea.

Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Zamostea a fost construită în anul 1925, având rolul de capelă a cimitirului mare al comunei. În anul 1942 ea a fost declarată parohie bugetată, în satul Zamostea funcţionând de atunci două parohii: Parohia "Sf. Dumitru" şi Parohia "Sf. Ioan Botezătorul" (cu o biserică din anul 1810).

Între anii 1996-2004, la nord de biserica de lemn, s-a construit o biserică spaţioasă din cărămidă cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”.
În apropierea bisericii de lemn se află un turn-clopotniţă din lemn.

Arhitectura bisericii

Biserica de lemn din Zamostea este construită în totalitate din bârne de brad masiv. Pereţii din bârne sunt placaţi cu scânduri vopsite în culoarea verde. Iniţial acoperită cu şindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă.
În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de vest. Biserica are o turlă deasupra pronaosului.

Comuna Zamostea - prezentare generală

Comuna Zamostea
Cu toate că pe teritoriul comunei nu s-au întreprins cercetări arheologice, descoperirile întâmplătoare prin săpături, atestă că în aceste locuri au existat aşezări umane încă din epoca neolitică şi din antichitate. Prima consemnare scrisă a localităţii Zamostea este făcută în actul de închinare a 50 biserici de voievodul Ştefan cel Mare către Episcopia Rădăuţi, în care se mentionează că "a 23-a biserică cu popă din Zamostea” a fost închinată episcopiei in anul 1490.

Comuna Zamostea este mentionată ca moşie aparţinând de Manastirea Risca inca din secolul XV-Iea, fiind inscrisă apoi in diferite documente de arhiva din secolele XVI-lea, al XVII-lea si al XVIII-lea si in timpul domnitorilor Moldovei Miron Barnovschi, Grigore Calimachi si Vasile Lupu.

Din documentele vremii rezulta ca unele sate de pe teritoriul comunei au la origine mici asezari umane, formate in poieni prin taierea padurii, care au devenit componente ale mosiilor boieresti.

Astfel, satele Ciomîrtan şi Badragi sunt consemnate în documente inca din secolul al - XVIII-lea pe mosiiIe unor proprietati boiereşti, iar localitatile Corpaci, Răuteni, Cojocpreni, Tăuteşti si Lunca sunt atestate documentar abia in secolul al XIX-lea, tot pe teritoriul unor mosii si sunt nominalizate dupa improprietarirea taranilor clăcaşi, din perioada 1864 - 1879.

Comuna Zamostea s-a dezvoltat sub forma gospodariilor taranesti indepedente, abia dupa secularizarea averilor manastiresti si dupa marile improprietariri de pamant, din secolele XIX-lea si XX-lea. Totodatä s-a impus si organizare administrativa, sub forma primariilor in locul vechilor vornici si vatamani, existenti inainte de anul 1864.

Profilul economic al comunej Zamostea a ramas in continuare preponderant agrar, comuna fiind cuprinsa impreuna cu alte patru comune invecinate in aria de polarizare in care işi exercita influenta orasul Siret. Traditia etnografica si culturala a localitatii, (Zamostea se inscrie printre primele localitati din Moldova in care s-au infiintat scoli de cultura generala in anul 1860), asezarea intr-o zonä pitoreasca impadurita din valea Siretului si posibilitatile valorificarii eficiente a resurselor locale, constituie premize pentru dezvoltarea comunei.
Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei cuprinde parte din dealurile vestice ale Podisului Sucevei si a luncii din bazinul mijlociu al raului Siret.

Altitudinea acestui teritoriu este cuprinsa intre 278 m in lunca Siretului si 522 m dealul Dragomirnei.
Ca vecinătăţi comuna Zamostea se limitează:

  • la Vest - Nord-Vest cu judetul Botosani
  • înspre Nord - Nord-Est cu comuna Grămeşti 
  • la Est cu comuna Calafindeşti
  • spre Sud - Sud-Est cu comuna Zvorîştea


Fondul funciar al teritoriului cornunei cuprinde 2.363 ha teren agricol, 50,4% din suprafata totala, cu o pondere a terenurilor arabile de 82 % din agricol, ceea ce imprima localitatii un specific agricol profilat prioritar pe culturile cerealiere. De asemenea, o suprafata insemnata din teritoriu, 1.894 ha (40 %). este ocupatã de fondul forestier.

In aceste conditii, satele componente ale comunei Zamostea s-au dezvoltat in stransa legatura cu cadrul natural, cu resursele agricole si zona forestiera existenta in teritoriu, comuna find situata totodata in aria de polarizare in care ii exercita influenta orasul Siret.

Comuna Zamostea - aşezarea geografică

Aşezarea geografică a comunei Zamostea

Comuna Zamostea este constituita din nouă localitati, cuprinzand satul Zamostea - resedinta de comuna, si satele: Badragi, Ciomirtan, Cojocareni, Corpaci, Lunca, Nicani, Rauteni si Tautesti si are o suprafaţa totala de 4.686 ha.

Comuna este strabatuta de drumul judetean 291A Siret - Zvoristea, find situatã la o distanta medie de 18 km de orasul Siret si la 35 km de municipiul Suceava, cu acces la drumul national 29A Suceava - Dorohoi, prin comuna Zvoristea.

Populaţie:

In prezent datele demografice sunt prezentate astfel : in Zamostea traiesc 3250 de locuitori – 55% sunt specializati in agricultura, silvicultura, mestesuguri impletituri din nuiele.

Clima:

Climatul in care se incadreaza teritoriul comunei este continental - temperat, cu temperaturi medii anuale de 7 - 8 grade C, ierni geroase si veri calde. Precipitatiile medii ajung la 600 - 700 mm/an, din care in sezonul de vegetatie 485 mm, conditiile de mediu fiind favorabile vegetatiei naturale a padurilor de foioase (fag- stejar) si culturilor agricole: cereale, cartofi, sfecla de zahar, legume. Vanturile dominante bat din directia NV (30 %).

Fauna:

In padurile de pe teritoriul comunei se afla vanat util: cerbul carpatin, cerbul lopatar, capriorul, mistretul, viezurele si iepurele, - ultimul fiind comun si in terenurile agricole. Ca rapitoare cu par se intalnesc vulpea, pisica salbatica, jderul, dihorul si nevastuica.
In raul Siret vietuieste o fauna piscicola formata din crap, clean, mreana stiuca si alte cateva specii de pesti.

Flora:

Vegetatia naturala din extravilan este specifica zonei forestiere a padurilor de foioase, subzona fagului si partial a stejarului. Padurile ocupa 40 % din suprafata teritoriului administratjv a comunei - fagul reprezentand 39 %, iar stejarul si gorunul 24 % din fondul forestier. Celelalte specii forestiere sunt reprezentate prin foioase de amestec: carpen, frasin, paltin de camp, tei, cires salbatic, mesteacan, anin, iar in zona de lunca, pe langa alte specii, se intalnesc salcii si plopi. Rasinoasele sunt in proporie redusa (7 % molid si pin) si se afla numai in plantatii tinere, introduse azonal. Padurile sunt de productivitate mijiocie spre superioara, cresterea medie fiind de 6,7 mc pe an si hectar.

Flora ierbacee naturala este constituita predominant din specii de graminee in pasuni si fanete si dintr-o diversitate de alte specii in zona forestiera, printre care cateva specii rare, ocrotite prin lege: laleaua pestrita, papucul doamnei si salba pitica.

Soluri:

Substratul geologic este constituit în partea de teritoriu cu fragmentare deluroasa si pe terase dintr-o alternanta de argile, gresii, marne si calcare, iar in zona de lunca din aluviuni cu nisipuri si pietriuri. Conditiile edafice sunt caracterizate prin urmatoarele tipuri de soluri predominante:
- soluri argilo - iluviate slab humifere, cu fenomene de pseudo - gleizare - ce ocupa 48 % din teritoriu;
- soluri brune - luvice, moderat acide, argilo - nisipoase, ce ocupä 14% din teritoriu;
- soluri aluviale tipice si protosoluri aluviale, eubazice, nisipo - lutoase, cu apa freatica sub accesibilitatea vegetatiei in sezonul estival (cu excepia Iuncii joase a Siretului), au o pondere in teritoriu de 32 %.
Fertilitatea solurilor este in general mijiocie pentru culturile agricole si mijlocie spre superioara pentru padure.